Tinerii care încearcă să ţină în viaţă tradiţii româneşti aproape uitate. Răzvan Voiculescu, autorul ROST. 12 Hotare: ”Au rămas extrem de puţine locuri în care să spui că există noţiunea de ‘vatra satului’ şi o spun cu o reală durere”

“În urmă cu şapte ani, când am pornit la drum cu acest proiect fotografic, m-am gândit ca ROSTul să fie o trilogie – trei albume (şi scurtmetraje) despre rostul românesc. Acesta este reflectat în albumele mele, pe înţelesul meu, deci aş dori să nu fie perceput ca o ‘definiţie’. M-am considerat dator, ca fotograf, să contribui şi eu la imortalizarea unei lumi care este într-o severă dispariţie, lumea satului nostru. Au rămas extrem de puţine locuri în care să spui că există noţiunea de ‘vatra satului’ sau ‘bătrânii satului’ şi o spun cu o reală durere”, a afirmat Răzvan Voiculescu pentru Descoperă.

 

În continuare, acesta mărturiseşte că şi-a dorit să facă acest proiect cât de amplu putea el, pentru ca generaţiile viitoare să răsfoiască albumele şi să se bucure de imaginile care infătisează străbunii, “buni” cum se mai numesc la noi, pe care ei n-au avut şansa să-i cunoască.  

 

“În perindările mele, însă, am avut şansa să întâlnesc, destul de rar ce-i drept, şi tineri care duc mai departe un ‘rost’ al satului. Poveştile lor, în imagini, alături de fotografii cu biserici de lemn, cule şi conace abandonate, dar care se încăpăţânează să “supravieţuiască”, cât şi cu obiecte tradiţionale din gospodăriile oamenilor, se regăsesc în albumul “ROST. 12 Hotare” ce urmează să se lanseze pe 27 noiembrie, la JW Marriott, începând cu ora 19:00”, mai spune Răzvan Voiculescu.

 

„ROST. 12 Hotare” este cel mai voluminos album al seriei şi conţine 340 de pagini cu imagini strânse din toate colţurile ţării: fotografii cu oameni care încă mai păstrează un meşteşug, biserici de lemn, cule şi conace părăsite care se încăpăţânează să „supravieţuiască” deşi au fost demult abandonate, dar şi obiecte tradiţionale din gospodăriile oamenilor, obiecte ce mai pot fi astăzi găsite aproape numai în muzeele etnografice.

 

Albumul vine la pachet atât cu un DVD cu filmul (making of al albumului), cât şi cu o hartă artizanală care reuneşte locaţiile tuturor „Păstrătorilor de ROST” din cele trei albume astfel încât, cei care îşi doresc, să poată descoperi zone din România unde meşteşugurile încă se mai păstrează.  

 

Fotograful Răzvan Voiculescu a povestit în premieră, pentru Descoperă, scurtele biografii ale unei părţi dintre tinerii păstrători de ROST:   

 

Cristian Bârsan a învăţat de la bunicul lui să facă mături în stilul tradiţional. Pune foarte multă valoare pe faptul că nu coase măturile cu aţă de plastic aşa cum se face acuma, ci cu cea de cânepă colorată, în cele două culori preferate de bunicul lui-verde şi roşu.  

Cristian Bârsan face mături în satul Alma, judeţul Sibiu / Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Smaranda e din Olt, ştie să facă ţesturi şi îi învaţă şi pe cei tineri meşteşugul ei. Şi cu vorba, şi cu mână le explică cu pasiune cum se face un ţest, din care pământ anume, cum se amestecă şi în special ce formă să-i dea astfel ca mirosul mâncării să aibă un gust anume.  

 

Christian Rummel a fost calfă călătoare. Este o tradiţie de peste 500 de ani în Germania  care implică să călătoreşti şi să munceşti în toată lumea ţinând cont de câteva reguli simple: timp de trei ani nu te poţi aproapia la mai puţin de 50 de kilometri de casa ta, lucrezi pe masă şi casă, trebuie să ai până în 30 de ani, nu trebuie să fii căsătorit şi nici nu trebuie să ai datorii. În perindarile sale Christian a descoperit Transilvania şi a hotărât să rămână aici. E iubit de consăteni, nu e privit ca un străin, a învăţat foarte bine româneşte şi e o bucurie să vezi un om care s-a integrat.  

Christian Rummel / Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Gabriel şi Cristina sunt doi bucureşteni care au hotărât să vândă tot ce au avut în Bucureşti şi cu banii respectivi să-şi cumpere o căsuţă, undeva într-o vale pierdută, unde odată a fost satul Cheia, acum Suliman. Au cumpărat o veche casă tradiţională, au strămutat-o într-un loc fain, au refăcut-o aşa cum era ea odinioară şi de atunci îşi trăiesc viaţa într-o pustietate adâncă. Iar ca cei doi copii ai lor să nu fie rupţi de realitate se duc câte 8 km la o şcoală, mergând pe un cal.  

 

Ligia Bodea e un păstrător de rost tânăr care chiar dacă a plecat la facultate în Cluj a rămas profund apropiată de locul ei de naştere, respectiv satul ei (Iaz, din judeţul Sălaj). Îşi iubeşte bunicii foarte mult şi de la ei, dar şi de la alţi bătrâni ai satului, încearcă să afle şi să-şi noteze cât mai multe poveşti, reţete culinare, cum se broda, cum era organizată vatra satului, şamd pentru ca toate acestea să nu se piardă.  

Ligia Bodea/ Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Patricia Tăut este din satul Draghia (judeţul Maramureş) şi consideră că menirea ei este să se îngrijească de bisericuţa pe care a “pastorit-o” bunicul ei, fiind ultimul preot de acolo. Bisericuţa veche de peste 300 de ani stă de ceva timp închisă, nu se mai ţin slujbe, dar cei dornici să o descopere îi pot călca pragul ascultând poveştile Patriciei.  

Patricia Tăut / Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Iosif, extrem de tânăr la cei 21 de ani ai săi, străbate deja de câţiva ani satele la picior, se întâlneşte cu oameni în vârstă, îşi scoate carneţelul şi creionul şi notează tot ce află despre felul de trai al oamenilor din alte timpuri.  

Iosif Ciunterei din satul Suplai (judeţul Bistriţa)/ Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Marinel Gyorfi este un personaj aparte. E foarte modern ca look, dar este, în acelaşi timp, un îndrăgostit al olăritului. E pasionat, depune eforturi constante ca să înveţe cât mai mult. Lucrul cel mai frumos este că îşi dedică timp copiilor din satul în care locuieşte, Saschiz (judeţul Mureş), pentru a-i învaţă acest meşteşug.  

Marinel Gyorfi /  Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Răzvan Roşu este un “filosof” extrem de tânăr, un “istoric”, un “ganditor”, dar nu în ultimă măsură un muzician care se specializează în altă ţară. Este bine documentat, cunoaşte bine istoria zonei lui (Satu Mare), e pasionat de satul românesc şi de muzica noastră tradiţională.  

Răzvan Roşu / Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare

 

Vasile Stirban îşi împarte viaţa între Germania şi satul lui natal (com. Straja, judeţul Suceava). De fiecare dată când are timp se întoarce în ţară şi îşi ajută bunicul la fierărie lovind fierul roşu cu barosul. Se simte legat de satul lui  faptul  îşi poate  bunicul pentru el este un fel de împlinire. 

Vasile Stirban/ Sursa foto: Albumul ROST. 12 Hotare